Tag Archives: povesti de Ion Creanga

Povestea Ursul păcălit de vulpe

Pentru Casa Ta

Era odata o vulpe vicleana, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nimic. Gandindu-se ce ar putea sa mai faca se culca sub o tufa la marginea drumului, cand ii veni miros de peste. Ridica putin capul si vazu un car tras de boi. Indata iesi de sub tufa si se lungi in mijlocul drumului prefacandu-se moarta.
Cand ajunse la ea, taranul opri boii si gandind ca-i va face nevesti-sii un guler, lua vulpea si o arunca in caruta plina de peste. Cumetrei noastre atat ii trebui ca incepu a arunca tot pestele din caruta si la urma sari si ea, ca taranul habar nu avea. Aduna apoi tot pestele si-l cara la vizuina si incepu a manca, ca taaa…re-i mai era foame.
Tocmai cand incepuse a manca trece pe acolo ursul:
– Buna masa, cumatra! ia da-mi si mie vreo doi pesti ca tare mi-i pofta!
– Daca ti-e asa pofta de peste, baga si tu coada in balta ca eu asa am prins. Si-l invata vulpea pe urs ce si cum, dar sa respecte intocmai, doar asa va gasi peste. Si se duce ursul la baltoaca din marginea padurii si asteapta nemiscat asa de seara pana dimineata. si s-a pus un frig in noaptea aceea de-a inghetat apa in baltoaca si coada i-a ramas prinsa ca intr-un cleste.

AdevarulShop.ro - Premium

Povestea Punguța cu doi bani

FashionAgenda.ro

Erau odata o baba si un mosneag. Baba avea o gaina, iar mosneagul un cucos; gaina babei se oua de cate doua ori pe zi si baba manca o multime de oua, iar mosneagului nu-i dadea nici macar unul. Mosneagul intr-o zi isi pierdu rabdarea si zise:
– Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua sa-mi astampar pofta macar!
– Da cum nu! zice baba care era foarte zgarcita. Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau, sa faca oua, si-i manca; ca eu asa am batut gaina mea si iata-o cum oua.
Mosneagul se ia dupa gura babei si, de ciuda prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna zicand:
– Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mancarea degeaba!
Cucosul, cum scapa din mana mosneagului, fugi de acasa si umbla pe drumuri asa bezmetic. Si cum mergea el asa, numai iata gaseste o punguta cu doi bani; o si ia in clont si se intoarce cu dansa la casa mosneagului.
Pe drum intalneste o trasura cu un boier si niste cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cucos si vazand punguta ii zice vizitiului:
– Mai, ia da-te jos si vezi ce are cucosul acela in plisc!
Vizitiul se da iute jos din capra trasurii si, c-un fel de mestesug prinde cucosul si luandu-i punguta din clont, o da boierului. Boierul o ia, fara pasare o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cucosul vazand una ca asta se ia dupa trasura strigand: `Cucurigu! boieri mari/ Dati punguta cu doi bani`
Boierul suparat, cand ajunge in dreptul unei fantani ii zice vizitiului:
– Ma, ia cucosul acesta obraznic si-l da in fantana aceea!
Vizitiul se da jos din capra trasurii, prinde cucosul si-l azvarle in fantana.
Vizitiul se da jos din capra trasurii, prinde cucosul si-l azvarle in fantana.
Cucosul vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca? Incepe a inghiti la apa, si-nghite, si-nghite pana ce termina toata apa din fantana, apoi sarind peste marginea fantanii se ia dupa trasura boierului strigand: `Cucurigu! boieri mari/ Dati punguta cu doi bani!`

LemoSilhouette.ro

– Ma! da-i nazdravan cucosul acesta! Ei las ca ti-oi da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule!
Si cum ajunge acasa ii zice unei babe de la bucatarie sa-ncinga cuptorul si sa zvarle cucosul inauntru tot o scapa de dansul. Vazandu-se si in aceasta primejdie, cucosul ce sa faca? Incepe si varsa toata apa din fantana de stinge focul, ba inca face si o aparaie prin casa, de s-a maniat harca de la bucatarie. Apoi se duce la fereastra boierului si zice: `Cucurigu! boieri mari/Dati punguta cu doi bani!`
– Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cucos! zise boierul, apoi striga vizitiul sa zvarle cucosul in cireada vitelor poate vreun buhai infuriat l-a lua in coarne si ar scapa de dansul. Atunci, bucuria cucosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pana-a inghitit el toata cireada si a facut un pantece mare cat un munte. Apoi vine iar la fereastra boierului zicand: `Cucurigu! boieri mari/ Dati punguta cu doi bani!`
Boierul cand mai vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, apoi porunci vizitiului sa-l zvarle in camara cu galbeni, ca de mult banarit ce avea boierul acesta, nu-i mai stia numarul. Atunci cucosul inghiti cu lacomie toti banii si apoi iesi de acolo strigand: `Cucurigu! boieri mari/Dati punguta cu doi bani!`
Vazand ca nu are ce-i mai face, boierul ii azvarle punguta zicand:
– Na! Du-te de la casa mea!
Cucosul o ia de jos cu bucurie si pleaca spre casa mosneagului, urmat de toate pasarile din ograda boiereasca. Cum ajunse la poarta, striga la stapanu-sau sa-i astearna un tol in mijlocul ograzii si incepu sa scuture din aripi. Curand toata ograda mosneagului se umplu de pasari, cirezi de vite, iar pe tol o movila de galbeni care straluceau la soare de-ti luau ochii. Mosneagul, vazand aceste bogatii, nu mai stia ce sa faca de bucurie, sarutand cucosul si dezmierdandu-l, iar baba crapa de invidie.
– Mosnege, zise ea rusinata, ia da-mi si mie vreo doi galbeni, ca ai destui!
– Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba, daca vrei galbeni bate si tu gaina ta!
Baba prinde gaina de coada si o ia la bataie cu ciuda ca abia a mai putut scapa saraca din mainile ei si apucand pe drumuri merge ce merge si iaca gaseste o margica. Bucuroasa, o ia in clont si fuga la casa babei. Dar baba, crezand ca gaina si-a batut joc de dansa o ia si o bate, si o bate pana o omoara, de-a ramas baba saraca lipita pamantului.
Iar mosneagul, a ramas alaturi de cucosul sau, care acum poarta salba de aur la gat si pinteni si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Litera.ro