Tag Archives: povesti audio

Povestea Cenușăreasa

Povești pentru copii – Cenușăreasa

A fost odata ca niciodata o fata harnica si cuminte, buna la suflet si foarte frumoasa. Mama ei murise la nastere, iar tatal, dupa ce se casatorise cu o alta femeie care avea si ea doua fete, murise si el. Si astfel, biata fata ramase singura pe lume, doar cu mama si cele doua surori vitrege. Acestea, ocupara cele mai bune camere ale casei, pe ea alungand-o la bucatarie unde isi petrecea ziua intreaga cu cele mai grele treburi gospodaresti, iar seara dormea in cenusa calda a cuptorului, de aceea ii pusera numele – Cenusareasa.

Surorile vitrege erau niste fete rele, urate, plangacioase si lenese. Cat era ziua de mare se vaitau si o strigau pe Cenusareasa, incat biata fata , abia mai putea tine pasul. In vremea asta, se intampla ca regele sa dea un bal in cinstea fiului sau si invita toate fetele din regat. Surorile si mama lor se gatira ziua intreaga, iar spre seara, plecara la bal si chiar daca Cenusareasa ar fi vrut sa mearga, rasera de ea ca e murdara, nu are rochie si nici maniere.

Cenusareasa ramase plangand si toate visele ei se sfaramara. Cand, deodata, aparu nasa ei, zana cea buna, care-i facu o mare surpriza daruindu-i o rochie si o pereche de pantofi de cristal, iar un dovleac din gradina, o soparla si niste soricei se transformara intr-o trasura, vizitiu si calutii care o dusera la bal.

Acolo, printul o indragi numaidecat si toata seara dansa numai cu ea. Totusi fata nu uita ce-i spusese nasa ei, caci la 12 noaptea magia avea sa dispara.
Fericirea Cenusaresei nu mai avea limite, caci printul o cucerise si era foarte atent, dar cand suna ceasul ora 12, fata uita de toate si alerga in graba pe scari, impiedicandu-se si pierzandu-si un pantof. Doar atat gasi printul care fugi in urma fetei.

Cenusareasa, cand ajunse acasa rochia de bal disparuse si in rochia ei cea veche se culca in cenusa calda a cuptorului. Asa o gasira mama si surorile vitrege cand se intoarsera spre dimineata de la bal.

A doua zi, toata lumea vorbea numai despre fata misterioasa care venise la bal. Cine este? De unde vine? Regele anunta ca printul va merge in fiecare casa cu pantoful pierdut pe scari sa-i gaseasca perechea. Mama vitrega a Cenusaresei, nici nu banuia ca fata fusese la bal si nu avu nimic impotriva, cand veni printul cu pantoful de cristal, sa-l probeze si ea. Fiicele sale incercasera in zadar sa incalte pantoful, dar picioarele lor erau prea mari pentru acel pantof micut si fin. Insa cand Cenusareasa incalta pantoful, fata ei se lumina de un zambet si printul o recunoscu pe frumoasa de la bal, apoi ii declara dragostea sa si o ceru de sotie. S-au mutat la palat si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Sfarsit!

—> Imagini de colorat cu Cenuşăreasa
—> Imagini de colorat cu Scufița roșie

—> Povestea Albă ca Zăpada
—> Povestea Scufița Roșie

Povestea Punguța cu doi bani

FashionAgenda.ro

Erau odata o baba si un mosneag. Baba avea o gaina, iar mosneagul un cucos; gaina babei se oua de cate doua ori pe zi si baba manca o multime de oua, iar mosneagului nu-i dadea nici macar unul. Mosneagul intr-o zi isi pierdu rabdarea si zise:
– Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua sa-mi astampar pofta macar!
– Da cum nu! zice baba care era foarte zgarcita. Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau, sa faca oua, si-i manca; ca eu asa am batut gaina mea si iata-o cum oua.
Mosneagul se ia dupa gura babei si, de ciuda prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna zicand:
– Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mancarea degeaba!
Cucosul, cum scapa din mana mosneagului, fugi de acasa si umbla pe drumuri asa bezmetic. Si cum mergea el asa, numai iata gaseste o punguta cu doi bani; o si ia in clont si se intoarce cu dansa la casa mosneagului.
Pe drum intalneste o trasura cu un boier si niste cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cucos si vazand punguta ii zice vizitiului:
– Mai, ia da-te jos si vezi ce are cucosul acela in plisc!
Vizitiul se da iute jos din capra trasurii si, c-un fel de mestesug prinde cucosul si luandu-i punguta din clont, o da boierului. Boierul o ia, fara pasare o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cucosul vazand una ca asta se ia dupa trasura strigand: `Cucurigu! boieri mari/ Dati punguta cu doi bani`
Boierul suparat, cand ajunge in dreptul unei fantani ii zice vizitiului:
– Ma, ia cucosul acesta obraznic si-l da in fantana aceea!
Vizitiul se da jos din capra trasurii, prinde cucosul si-l azvarle in fantana.
Vizitiul se da jos din capra trasurii, prinde cucosul si-l azvarle in fantana.
Cucosul vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca? Incepe a inghiti la apa, si-nghite, si-nghite pana ce termina toata apa din fantana, apoi sarind peste marginea fantanii se ia dupa trasura boierului strigand: `Cucurigu! boieri mari/ Dati punguta cu doi bani!`

LemoSilhouette.ro

– Ma! da-i nazdravan cucosul acesta! Ei las ca ti-oi da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule!
Si cum ajunge acasa ii zice unei babe de la bucatarie sa-ncinga cuptorul si sa zvarle cucosul inauntru tot o scapa de dansul. Vazandu-se si in aceasta primejdie, cucosul ce sa faca? Incepe si varsa toata apa din fantana de stinge focul, ba inca face si o aparaie prin casa, de s-a maniat harca de la bucatarie. Apoi se duce la fereastra boierului si zice: `Cucurigu! boieri mari/Dati punguta cu doi bani!`
– Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cucos! zise boierul, apoi striga vizitiul sa zvarle cucosul in cireada vitelor poate vreun buhai infuriat l-a lua in coarne si ar scapa de dansul. Atunci, bucuria cucosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pana-a inghitit el toata cireada si a facut un pantece mare cat un munte. Apoi vine iar la fereastra boierului zicand: `Cucurigu! boieri mari/ Dati punguta cu doi bani!`
Boierul cand mai vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, apoi porunci vizitiului sa-l zvarle in camara cu galbeni, ca de mult banarit ce avea boierul acesta, nu-i mai stia numarul. Atunci cucosul inghiti cu lacomie toti banii si apoi iesi de acolo strigand: `Cucurigu! boieri mari/Dati punguta cu doi bani!`
Vazand ca nu are ce-i mai face, boierul ii azvarle punguta zicand:
– Na! Du-te de la casa mea!
Cucosul o ia de jos cu bucurie si pleaca spre casa mosneagului, urmat de toate pasarile din ograda boiereasca. Cum ajunse la poarta, striga la stapanu-sau sa-i astearna un tol in mijlocul ograzii si incepu sa scuture din aripi. Curand toata ograda mosneagului se umplu de pasari, cirezi de vite, iar pe tol o movila de galbeni care straluceau la soare de-ti luau ochii. Mosneagul, vazand aceste bogatii, nu mai stia ce sa faca de bucurie, sarutand cucosul si dezmierdandu-l, iar baba crapa de invidie.
– Mosnege, zise ea rusinata, ia da-mi si mie vreo doi galbeni, ca ai destui!
– Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba, daca vrei galbeni bate si tu gaina ta!
Baba prinde gaina de coada si o ia la bataie cu ciuda ca abia a mai putut scapa saraca din mainile ei si apucand pe drumuri merge ce merge si iaca gaseste o margica. Bucuroasa, o ia in clont si fuga la casa babei. Dar baba, crezand ca gaina si-a batut joc de dansa o ia si o bate, si o bate pana o omoara, de-a ramas baba saraca lipita pamantului.
Iar mosneagul, a ramas alaturi de cucosul sau, care acum poarta salba de aur la gat si pinteni si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Litera.ro